Sandu a săpat unsprezece gropi în satul lui, pentru că el sapă drept.
Așa se spune în sat. Când moare cineva, se strâng patru oameni și se duc dimineața la cimitir, iar el este cel care trage prima linie cu colțul cazmalei, fiindcă la el iese dreaptă din prima. Nu a cerut niciodată treaba asta. I-a venit, cum îi vine unui om o meserie pe care nu a ales-o.
A douăsprezecea a fost a tatălui său.
Și nu numai groapa. În noaptea dinainte, în tindă, l-a spălat el. Nu mai era nimeni. Sora lui este departe și nu a ajuns decât a doua zi, femeile din vecini erau la o altă casă, iar bătrânul zăcuse trei săptămâni și cineva trebuia să facă lucrul acela înainte să vină lumea. Sandu a pus un lighean pe două scaune, a încălzit apă pe plită, a luat o cârpă și săpun de casă, și a făcut ce trebuia făcut, singur, până spre patru dimineața.
A făcut bine. Toată lumea a spus că a făcut bine.
De atunci se spală.
Nu așa cum se spală un om după lucru. Se spală la cișmea, în curte, cu apă rece, până i se albesc încheieturile. Iarna crapă pielea și îi sângerează degetele, și tot se spală. Se spală înainte să intre în casă și după ce iese. Se spală când vine vorba de tatăl lui la masă și nimeni nu observă că s-a ridicat.
Cazmaua stă în șură, în colț, cu un sac aruncat peste ea de patru ani. Nu a mai atins-o. Când au venit oamenii, anul trecut, să îl cheme iar la cimitir, a spus că îl doare spatele. Nu îl doare spatele.
Iar dacă l-ai întreba ce crede că are pe mâini, nu ți-ar spune. Nu pentru că nu știe. Pentru că se teme că, dacă spune cu voce tare lucrul acela, îl vei crede.

Nu era în capul tău, și nu era vina ta
Primul lucru pe care vreau să îl auzi este că lucrul pe care îl simți nu ți l-ai inventat.
Nu ai nervii stricați și nu ți se năzare. Ceea ce a atins trupul tău în noaptea aceea este numit pe față în Scriptură, iar Dumnezeu nu a vorbit despre asta ca despre o părere de om obosit.
În Numeri 19 se spune limpede că omul care atinge un mort rămâne necurat șapte zile, și că necurăția aceea nu se ia cu apă obișnuită. Trebuia altceva. Se ardea o vacă roșie, cenușa ei se strângea și se păstra afară din tabără, iar din cenușa aceea se făcea apa de curățire, care se stropea peste om a treia zi și a șaptea zi.
Uită-te bine la lucrul acesta, pentru că îți răspunde la întrebarea pe care nu ai pus-o nimănui.
Nu a fost niciodată o problemă de săpun.
Un om curat să strângă cenușa vacii și s-o pună într-un loc curat afară din tabără; s-o păstreze pentru adunarea copiilor lui Israel, ca să facă apa de curățire. Aceasta este o apă de despărțire de păcat.Numeri 19:9
Și acum a doua jumătate, care contează și mai mult pentru tine.
Necurăția aceea nu era păcat. Nu scrie nicăieri că omul care a spălat un mort a făcut ceva rău. Dimpotrivă: cineva trebuia să îl atingă, cineva trebuia să îl ducă, cineva trebuia să sape, altfel nu se îngroapă nimeni. Erau oameni care făceau lucrul acesta pentru toată tabăra, și îl făceau ca pe o slujbă, nu ca pe o fărădelege.
Deci pune jos, chiar acum, greutatea pe care ai purtat-o patru ani fără să o numești: nu ai făcut o faptă rea în tinda aceea. Ai făcut ultima faptă bună pe care o mai putea primi tatăl tău de la tine.
Ai fost curățat printr-o trecere, nu printr-o frecare. În Numeri 19:9 este scris că apa aceea era făcută dintr-o jertfă arsă, nu dintr-o muncă a omului, iar Duhul Sfânt este Cel care duce lucrul acesta până în locul din tine care nu se lasă spălat cu mâna.
Vreau să vezi de ce nu a mers niciodată cu apa de la cișmea.
Apa de acolo curăță ce este pe piele. Lucrul pe care îl porți tu nu stă pe piele. Stă mai adânc, în locul în care un om știe despre sine dacă este curat sau nu, și locul acela nu are robinet.
Ești curățat în cuget, acolo unde nu ajunge apa din găleată. În Evrei 9:13 și 14 este scris că, dacă cenușa unei vaci sfințea pe cei întinați pentru curățirea trupului, cu atât mai mult sângele lui Hristos, care S-a adus pe Sine fără pată lui Dumnezeu prin Duhul, curăță cugetul nostru de faptele moarte, ca să slujim Dumnezeului celui viu. Duhul Sfânt nu te trimite înapoi la cișmea. Te duce la locul unde s-a făcut curățirea o dată.
Citește iar rândul acela și oprește-te la cuvântul "cugetul". Nu scrie "pielea". Nu scrie "mâinile". Scrie exact locul pe care îl freci tu de patru ani prin mâini, fiindcă nu ai știut cum se ajunge la el.
Ai primit apă curată turnată peste tine, și nu ai turnat-o tu. În Ezechiel 36:25 Dumnezeu spune că va stropi apă curată peste noi și vom fi curați, și că ne va curăți de toate întinăciunile noastre. Duhul Lui este Cel care face lucrul acesta să fie prezent și nu doar promis, în dimineața aceasta, la cișmeaua ta.
Lucrul acesta nu are niciun drept să stea pe mâinile tale, fiindcă nu a fost lăsat acolo de Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu numește necurăția, îi dă un leac și îi dă un capăt, iar Duhul Sfânt este Cel care îți spune că ai trecut de capătul acela de mult, fără să știi.
Uite ce vreau să faci, și ascultă-mă cu grijă la ce nu îți cer.
Nu îți cer să te duci nicăieri. Nu la un râu, nu la o apă, nu într-un loc anume și în niciun caz singur. Nu ai nevoie de adâncime, nu ai nevoie de o tehnică, și nimeni de aici nu îți dă instrucțiuni despre trupul tău în apă. Curățirea despre care vorbim aici nu s-a făcut niciodată prin priceperea omului.
Îți cer altceva. Îți cer să încetezi să freci.
Apa care te curăță a fost turnată dintr-o jertfă, nu dintr-o găleată. Ea a ajuns unde nu ajunge săpunul de casă, și a ajuns acolo o dată, în întregime, fără să fii tu în cameră.
Chiar acum, în timp ce citești, ești pe malul celălalt. În Ezechiel 36:25 este scris că El stropește apă curată și noi suntem curați, iar Duhul Sfânt nu te ține pe malul acela vechi până când te freci destul. Te-a trecut dincolo, și acolo se stă în picioare, nu în genunchi, cu peria în mână.
Iar cazmaua din șură nu este o dovadă împotriva ta. Este o unealtă cu care ai slujit satul de unsprezece ori și tatăl tău o dată, în noaptea în care nimeni altcineva nu a venit.
Poți să dai sacul jos de pe ea când vrei tu.
Declare this over yourself
Rostește-le cu voce tare, cu apa curgând peste mâini. Curățirea aceasta ți-a fost dată, nu ți s-a cerut să o faci tu, și Cuvântul lui Dumnezeu spune că sângele lui Hristos curăță cugetul, iar Duhul Sfânt este Cel care o face vie astăzi. Vorbește necurăției și minciunii, niciodată unui om care te-a văzut în noaptea aceea, și lasă restul în seama Lui, care lucrează în felul Lui și la vremea Lui.
- Cazma acoperită cu un sac, tu nu ești dovada că a rămas ceva pe mine. Cuvântul lui Dumnezeu spune că sângele lui Hristos curăță cugetul de faptele moarte, deci moartea din noaptea aceea nu a rămas pe mâinile mele. Am slujit, nu am greșit.
- Gând că a rămas ceva pe mine, taci în casa aceasta, în Numele lui Isus. Apa care mă curăță a venit dintr-o jertfă, nu dintr-o găleată, și a ajuns unde nu ajunge nici săpunul, nici anii. Nu mai frec ce a fost spălat o dată.
- Hristoase, Tu Te-ai adus pe Tine Însuți fără pată, și ai ajuns până în cugetul meu. Stau sub apa aceasta cu mâinile deschise și nu mai frec nimic. Astăzi locuiesc pe malul celălalt.
Numeri 19:9
This message is free, and always will be. There is nothing to unlock, nothing to subscribe to, and nothing you owe for having received it.











































































